Interviu realizat cu Mardari Nicolai Feodor (n. 1951) și Mardari Veronica (n. 1955), la Muzeul satului Trușeni, la data de 1 decembrie 2025. Tema discuției este deportarea familiei lor în perioada regimului sovietic și experiențele trăite în acei ani dificili. În cadrul interviului, cei doi povestesc despre istoria familiei lor, care a fost deportată deoarece tatăl lui Nicolai era primar în sat. În acea perioadă, autoritățile sovietice au considerat familia drept „culaci”, deși ei erau doar gospodari harnici și respectați în comunitate. Din satul Trușeni au fost deportate mai multe familii, însă familia Mardari a fost trimisă tocmai în Kazahstan.Relatarea lor include și amintiri despre foametea din anul 1947, când oamenii erau nevoiți să împartă puținele resurse pe care le aveau. Autoritățile și comsomoliștii confiscau deseori hrana din gospodării, lăsând familiile fără provizii. În interviu sunt menționate și două citate care reflectă acea perioadă: „În iarna 1947 a început foametea… comsomolistul din sat a găsit de cuviință că se vor hrăni de la noi” și „se fură de la un culac”.Deși au trecut prin multe greutăți, familia a reușit să își refacă viața. În perioada deportării au construit o casă în Kazahstan, iar după revenirea în sat au ridicat din nou o gospodărie. Povestea lor demonstrează puterea, demnitatea și hărnicia oamenilor care au reușit să supraviețuiască în condiții foarte grele.