Icoana este realizată din lemn, provine de la străbunica mea, Cazac Elizaveta (1913–1978), din satul Pârâta, raionul Dubăsari. În anul 1937, străbunica mea a fost deportată în Siberia, luând cu ea această icoană. În contextul deportării,icoana a avut o importanță deosebită, devenind un sprijin spiritual în condiții dificile, marcate de foamete, frig și lipsuri. Icoana a fost păstrată ca element de continuitate identitară și religioasă, contribuind la menținerea echilibrului emoțional și spiritual al familiei.