Acest telefon fix cu disc, realizat din lemn și metal datează din jurul anului 1950 și provine de la străbunelul meu, care a fost primar al satului.La acea vreme, mijloacele de comunicare erau foarte rare în mediul rural. Străbunelul meu era singurul om din sat care deținea un telefon fix, primit de la un cunoscut pentru a-și putea eficientiza activitatea în cadrul primăriei. Prin acest telefon comunica cu autoritățile și rezolva probleme administrative importante pentru comunitateTelefonul nu era doar un mijloc de comunicare, ci și un simbol al responsabilității și al respectului de care se bucura funcția de primar. Într-o perioadă în care majoritatea oamenilor nu aveau acces la astfel de tehnologii, telefonul reprezenta progresul și legătura satului cu lumea din afara lui.